Dacă te interesează o carieră în IT, dar nu neapărat într-un rol de dezvoltare, atunci rolul de business analyst s-ar putea să îți surâdă. Dacă îți place tot ce ține de date – fie că vorbim de analiza, manipularea, sau implementarea lor în acțiuni care au efecte concrete, tangibile asupra businessului – cu atât mai bine. Dar ce este un business analyst și ce face în cadrul unei organizații? Și mai important, care este diferența dintre un business analyst și un data analyst și de ce sunt aceste roluri adesea confundate? 

În acest articol, îți vom răspunde la toate întrebările și îți vom arăta ce trebuie să știi și să faci ca să devii business analyst. 

Și dacă tot ești aici, să îți spunem câte ceva despre noi înainte să intrăm în subiect. Software Development Academy este o școală de programare cu peste 10 ani de experiență pe piață. Instructorii SDA, cu zeci de ani de experiență cumulativă în IT, a ajutat mii de studenți să acceseze job-uri bine plătite la cele mai mari companii din lume.

Ce este un business analyst?

Un business analyst (sau analist de business) în IT este un profesionist al cărui rol este de a identifica lacune în toate departamentele companiei, fie că vorbim de procese de IT sau structuri organizaționale, și de a propune soluții bazate pe date și research. Datorită naturii foarte colaborative al acestui rol, un business analyst trebuie să posede abilități foarte bune de comunicare, pe lângă cunoștințele tehnice necesare analizei, manipulării și prezentării datelor. 

Ce face un business analyst într-o companie? 

Pe scurt, un business analyst identifică zonele “problemă” ale unei organizații și propune soluții pentru a eficientiza procesele de business. Business analysts (sau analiștii de business) colaborează îndeaproape cu majoritatea structurilor ierarhice ale organizației – executivi, project managers, team leads – pentru a descoperi și implementa soluțiile respective.

Printre sarcinile tipice ale unui business analyst se numără:

• Identificarea și prioritizarea nevoilor tehnice și funcționale ale organizației.
• Crearea de modele fiscale pentru susținerea deciziilor de business. 
• Analizarea, în mod recurent, a unor volume uriașe de date folosind SQL și Excel.
• Analiza datelor comerciale: bugete, vânzări, rate de conversii și adopție a unui feature sau produs. 
• Estimarea costurilor și identificarea locurilor unde se pot economisi resurse. 
• Prezentarea datelor la stakeholders. 
• Înțelegerea și contribuirea la strategii și nevoi de business. 
• Crearea și alocarea de bugete, prognosticarea evoluției financiare a companiei prin analize și audituri aprofundate.

Este important de menționat faptul că responsabilitățile unui business analyst pot varia de la o companie la alta. În unele companii, mai ales cele de outsourcing, rolul unui business analyst este de a fi puntea de legătură dintre client și echipa de dezvoltare, asigurându-se pe de o parte că așteptările clientului sunt realiste, iar pe cealaltă parte că echipa de dezvoltare respectă road map-ul stabilit în faza de ideație și dead line-urile. 

Tocmai de aceea, abilitățile de comunicare sunt absolut esențiale în exercitarea acestui rol. Un business analyst trebuie să comunice clar, pe înțelesul tuturor părților, probleme și soluții. 
La prima vedere, rolul de business analyst pare foarte nebulos. Iar asta pentru că, în esență, chiar poate fi. Însă, indiferent de natura organizației, responsabilitățile unui business pot fi rezumate în felul următor:

• Obține cerințele de la client. Prin “cerințe” înțelegem obstacolele organizaționale sau de business întâmpinate de client, fie că ne referim la necesitatea livrării unui produs sau a unei funcționalități la o anumită dată, “puncte de sufocare” (sau chokepoints) în producție, și altele.
• Analizează și documentează aceste cerințe folosind know how-ul propriu și resursele companiei. Identifică patterns în probleme întâmpinate de utilizatori sau clienți și elaborează soluții. Aici intervine analiza de date.
• Împachetează soluțiile într-un format digerabil pentru stakeholders și clienți non-tehnici și le propune. Soluțiile sunt, de regulă, însoțite de avantaje, dezavantaje, planuri de urgență în cazul în care soluțiile propuse nu adresează problema de bază. 
• Concepe documentația pentru echipa de dezvoltare (și nu numai; depinde care parte a business-ului a fost analizată) și se asigură că departamentul în cauză are parte de toate informațiile necesare pentru implementarea eficientă a soluțiilor. 
• Oferă suport echipelor respective pe parcursul implementării.
• Face analize amănunțite asupra competitorilor. 
• Menține contactul cu stakeholderii sau echipa executivă cu privire la progresul proiectului. La nevoie, obține informații de la client sau echipa de dezvoltare și află dacă sunt necesare schimbări. 
• Documentează fiecare aspect al proiectului. Este poate cel mai important pas al procesului, pentru că un business analyst apelează foarte des la memoria instituțională pentru rezolvarea anumitor probleme. Acest lucru previne situațiile în care se investesc resurse financiare și umane pe o chestiune pentru care a fost rezolvată în trecut, dar a fost prost documentată.

Cu alte cuvinte, un business analyst trebuie să aibă mereu o privire de ansamblu asupra proiectului (și a companiei, clientului) pentru a propune soluții relevante. Apoi, acele soluții trebuie documentate atât pentru clienții actuali, cât și cei viitori. 

Dar totuși, ce abilități trebuie să dețină un business analyst, concret?

Ce abilități trebuie să dețină un business analyst?

Cât despre abilități specifice, un business analyst valoros trebuie să stăpânească următoarele aspecte:

• Gestionarea stakeholderilor. Un business analyst se asigură stakeholderii de la toate nivelurile (project managers, team leads, executivi, inclusiv CEO-ul) sunt 100% informați și implicați în proces. Evident, acest lucru se traduce și în gestionarea (într-un mod empatic, fără a emite judecăți de valoare) a orgoliilor și feluritelor personalități pe care le vei întâmpina. 

• Gândire critică. Prelevarea de date este una – manipularea și contextualizarea lor în cadrul nevoilor specifice ale unui business este alta. Asta te va ajuta să analizezi problemele la rece și să găsești soluții.

• Problem-solving. Un business analyst nu numai că gândește creativ, dar știe cum să apeleze la mijloace existente (documentație, colegi, tool-uri) pentru a rezolva problemele eficient, cu cât mai puține resurse.

• Abilități de documentare. Insistăm asupra acestui lucru pentru că un business analyst este la fel de bun precum documentația pe care o creează în timpul cât și la finalizarea proiectului. 

• Decision-making. Când momentul e potrivit, analistul de afaceri trebuie să “apese pe trăgaci” fără ezitare. Pentru asta, acesta trebuie să cunoască scopul proiectului, viabilitatea soluțiilor, cât și cum să prioritizeze cerințele clientului și să le cântărească împotriva realităților “de pe teren”. 

• Abilități de prezentare și comunicare. Aici ne referim atât la prezentarea verbală propriu-zisă, cât și la instrumentele de lucru (tool-uri pentru vizualizarea datelor, grafice, etc.)

Ce cunoștințe tehnice trebuie să dețină un business analyst?  

Până acum am vorbit despre abilități din familia “soft skills”. Însă, rolul de business analyst presupune la fel de multă muncă “brută”, tehnică. Iată ce skill-uri trebuie să dețină un business analyst, cu mențiunea că și acestea pot varia în funcție de companie:

• Application Programming Interfaces (APIs). 
• Statistică și analiză cantitativă. Statistica și analiza cantitativă ajută analiștii de business să intrepreteze modele de machine learning și să identifice tipare, trend-uri și alte insight-uri legate de zonele business-ului care pot fi îmbunătățite. 
• Cloud computing. Ca business analyst, trebuie să fii familiar cu fundamentele tehnologiilor cloud, precum și rolul lor în livrarea aplicațiilor, stocarea de date și optimizarea costurilor de producție. 
• Vizualizare de date. Prezentarea informațiilor și datelor complexe în formate ușor de înțeles pentru persoanele non-tehnice în tool-uri precum Tableau sau Power BI. Aici includem și comunicarea eficientă a trend-urilor, tiparelor și anomaliilor de date. 
• SQL. SQL este folosit pentru extragerea, analizarea și manipulare de date din baze de date. În cadrul cursurilor Software Development Academy, poți învăța tot ce trebuie să știi despre baze de date – inclusiv proiectarea, implementarea și gestionarea bazelor de date în MySQL, PostgreSQL și MongoDB. 
• Python. Acest limbaj permite analiștilor de business să automatizeze task-uri și să demareze analize complexe de date. Te poți interesa de cursul de Python oferit de SDA pe pagina dedicată. 
• Data mapping, adică structurarea si clasificarea datelor. Aici ne referim la definirea conexiunilor dintre date aflate în sisteme diferite, proces care ajută la transferarea și alinierea lor. De asemenea, analiștii de business trebuie să prevină discrepanțele când lucrează cu mai multe surse de date. 

• Machine learning și/sau inteligență artificială. Absolut esențial de știut în acest caz este cum facilitează API-urile schimbul de date dintre diverse programe și cum contribuie la dezvoltarea aplicațiilor web și mobile.

Cum poți deveni un business analyst? 

Partea bună este că, dacă vrei să devii business analyst, opțiunile tale sunt aproape infinite. Partea mai puțin bună este că numărul imens de opțiuni te poate intimida sau descuraja să urmărești acest rol.

Iată ce trebuie să faci ca să devii business analyst:

• Curs, facultate, sau pe cont propriu? Depinzând de perioada vieții și statutul tău profesional, cel mai probabil te vei gândi la o facultate, la un curs de specialitate, sau învățarea individuală. Toate cele trei opțiuni sunt valide. Dacă ești proaspăt absolvent de liceu și vrei să-ți asiguri o bază solidă de fundamente de programare, mergi la facultate. Dacă te afli între job-uri, intenționezi să te reprofilezi sau vrei să-ți augmentezi actuala carieră, poți alege un curs de specialitate, preferabil de Python, Java sau Data Science. Un curs de programare este o opțiune bună și dacă ești student și vrei să aprofundezi cunoștințele acumulate la facultate. Cu alte cuvinte, trebuie să te gândești foarte bine la prioritățile tale, timpul pe care îl poți dedica învățării și, ca să nu ne ascundem după deget, fondurile pe care le poți investi în educația ta. La Software Development Academy, oferim planuri de plată avantajoase pentru toate buzunarele – poți consulta oferta noastră aici. 

• Învață teoria (Python, R, statistică) și creează-ți un portofoliu de proiecte. La Software Development Academy, de exemplu, practica este la fel de importantă precum teoria. Din acest motiv, instructorii noștri lucrează îndeaproape cu studenții la proiecte practice, relevante pe piață, pentru a le spori șansele de a accesa un job după finalizarea cursului. 

• Lucrează la soft skills. La fel ca design-ul UX/UI, rolul de business este foarte colaborativ. Soft skills te ajută să comunici concepte complexe într-un format accesibil și să-ți “vinzi” soluțiile echipei și stakeholderilor. Programa Software Development Academy include și soft skills, fix din aceste motive – credem cu tărie că un profesionist IT este în primul și-n primul rând un comunicator iscusit. Ce sens au skill-urile tehnice dacă știi cum să le comunici?

• Finisează-ți abilitățile de documentare. Aici includem atât citirea și analiza documentației, cât și redactarea ei. Evident, cunoșterea limbii engleze este esențială. 

• Pregătește-te pentru căutarea unui job. Și aici, Software Development Academy te poate ajuta să îți creezi un CV care scoate în evidență atuurile și cunoștiințele tale.

Care sunt asemănările și diferențele dintre un data analyst și un business analyst? 

Rolurile de business analyst și data analyst sunt adesea confundate pentru că ambele presupun lucrul cu datele. La un nivel superficial, aceste două roluri se asememănă foarte mult, însă sunt câteva diferențe de nuanță care le separă. Dar înainte să trecem în revistă asemănările și diferențele dintre business analyst și data analyst, trebuie să definim ce înseamnă ce-l din urmă. Pentru un ghid aprofundat despre acest rol, îți recomandăm să citești articolul despre data analysts. 

Pe scurt, un data analyst este un profesionist IT care lucrează cu seturi mari de date și identifică modele și tendințe care influențează direcția strategică a afacerii. Analistul de date folosește o serie de instrumente statistice și tehnici de analiză, precum SQL și Python, pentru a colecta, curăța și analiza datele eficient. 

Diferența principală dintre data analyst și business analyst ține de scopul final al activității. Un data analyst se concentrează, în primul și în primul rând, pe obținerea informațiilor utile. Prin analiza și obținerea datelor tranzacționale, observaționale și analitice, data analyst-ul propune soluții pentru eficientizarea proceselor interne ale comapniei cu scopul de a economisi timp și resurse.

Activitatea unui business analyst, în schimb, utilizează date pentru a propune soluții de îmbunătățire a afacerii, atât din punct de vedere al proceselor, cât și rezultatelor. Tocmai de aceea, rolul de business analyst este mai people-centric decât cel de data analyst, întrucât analistul poate lucra cu toate părțile implicate, de la clienți, angajați până la manageri și executivi. 

Pe scurt: analistul de date propune soluții pentru îmbunătățirea proceselor interne, pe când analistul de business propune soluții pentru îmbunătățirea rezultatelor companiei. Sigur, aceste roluri se intersectează în multe părți. 

Cât depre asemănările dintre aceste două roluri, atât analiștii de date, cât și analiștii de business au nevoie de:

• Abilități analitice
• Abilități de comunicare
• Soft skills 
• Abilități tehnice – adică cunoașterea limbajelor de programare precum Python, R și SQL. 

Desigur, în companiile unde există ambele roluri, analiștii de business colaborează îndeaproape cu analiștii de date. De exemplu, analiștii de date pot furniza informații legate de procesele interne (procente de productivitate, rata de adopție a unei anumite tehnologii, etc.) analiștilor de business, ca aceștia să ia decizii bazate pe aceste date.

Care sunt asemănările și diferențele dintre un business analyst și un project manager (PM)?

Datorită naturii sale colaborative, rolul de business analyst este adesea confundat cu cel de project manager. Adevărul este că aceste două roluri chiar au multe elemente în comun – utilizează instrumente similare, soft skills, planifică bugete și resurse umane, identifică nevoi, descriu și balansează cerințele între client și echipa de dezvoltare. 

Diferența principală, însă, este că analistul de afaceri nu conduce echipa de dezvoltare. Da, un analist de afaceri poate participa la stabilirea sarcinilor, dar doar pentru a se asigura că se încadrează în planul de eficientizare propus.

Ce salariu are un business analyst? 

Datorită naturii sale client-facing, impactului pe care deciziile acestuia le au asupra companiei, precum și lucrul intens cu datele, salariul unui business analyst este pe măsură. 

Conform paylab.ro, salariul mediu lunar net al unui business analyst este de 13.256 RON. 

Datele salariale puse la dispoziție de devjob.ro arată că:

• La nivelul întregii țări, un Business Analyst câștigă în jur de 9.500 RON pe lună net, iar majoritatea salariilor pentru un business analyst variază între 4.300 și 15.000 RON pe lună net. 
• În București, un Business Analyst câștigă în jur de 9.5000 RON pe lună net, iar majoritatea salariilor sunt între 4.8000 RON și 13.800 RON pe lună net.
• În regim remote, un Business Analyst câștigă în jur de 10.5000 RON pe lună net, iar majoritatea salariilor variază între 4.300 RON și 17.800 RON pe lună net. 

Vrei să devii Business Analyst? Hai la Software Development Academy 

Fie că vrei să accesezi un rol de Business Analyst sau dorești să-ți augmentezi actuala carieră, Software Development Academy îți pune la dispoziție toate instrumentele și know how-ul pentru a începe noua ta aventură cu piciorul drept. Aruncă un ochi pe lista noastră de cursuri sau, dacă te interesează strict limbajele necesare pentru a deveni business analyst, oferim cursuri de Python și Data Science. Instructorii noștri, cu zeci de ani cumulativi de experiență în domeniul IT, au ajutat sute de studenți să acceseze job-uri bine plătite după absolvire.